Stii cum e cand privesti un tablou renumit si incerci sa intelegi ce il face atat de special ? Cand il privesti din toate unghiurile, cand faci doi pasi inapoi sa`l vezi in ansamlu si desi exprima doar cateva culori aruncate pe o panza , de o mana ce parca tremura de emotie, te trezesti exclamand : e minunat!
...inca am pe buze o aroma de dragoste amenstecata cu pacat. inca ii respir bataile acelea sincronizate. Mi`a soptit candva ca are o inima... si nu l`am crezut.
Dar a fost deajuns o ciudata intamplare sa ma conving ca asa este. Si mi`e groaza sa ma privesc in oglinda. Mi`e teama de ratacirea din ochi si de cicatricile de pe retina.
Cat de naiva! Cat de copila!
Tu, cu privirea si cu vocea si cu bratele tale puternice ce ma tarasc intr`o sclavie delicios de placuta!
Eu...curva care isi tine sufletul in coma ori de cate ori paseste in aceeasi incapere cu tine, care nu mai e ea...sau e cea mai ea... de cate ori se face seara , eu... se lasa in genunchi sau se sprijina de peretele plin cu poze.
Reusesti mereu sa ma ridici pe culmile cele mai inalte , pentru ca ma faci sa`mi doresc sa te revad, sa`mi fie dor de tine,desi esti al meu si`ti simt atingerile perverse pe corpul odata scarbit de toate atingerile posibile... Pentru ca incerc sa fac sa dureze o eternitate clipele in care`mi esti stapan,iubit,prieten si amant. Si colorez in minte frazele ce as vrea , dar nu pot sa ti le spun... Pentru ca am pierdut! Si nu`mi plac remizele. Aici, ori invingi, ori cazi. Si nu m`am dat lovita din clipa in care mi`am calcat promisiunea de a te vedem in fiecare zy.
Uneori, nici macar cuvintele, prietenelei mele bune,E., cu care complotez impotriva singuratatii din suflet, nu ma ajuta sa traiesc. Uneori, ma aliez tristetii, inchid usa , aprind tigara si plang. Ce exorcizare placuta!
Cum ies din mine toate sentimentele... Am zis ca iubesc un suflet bun. Si`l iubesc!
Pierdut, cu ochii verzi ce `i picteaza pe fata dezamagire, sa ma ia de mana si sa imi spuna cu vocea grava, ca niciodata nu va da un suflet bun, pe un chip frumos. Sa nu se ascunda in mine, niciun fior ce poate sa`ti patrunda in vene, in inima, in minte?
Asa sa fie? Sa am oare, doar un chip distrus cu un suflet bun? Ce devine pe zi ce trece mai aspru, mai rigid, mai decolorat? Doar un trup , care si`a lasat demult , pe la nu stiu ce poarta, sufletul acela mic si neimportant?
Si in el,in iubitul meu, ma vad pe mine. Astepta sa vina din senin , o persoana care sa il inteleaga. Care sa nu il intrebe de ce fumeaza, de ce bea sau de ce e rece. Sa nu se uite in trecutul lui, pentru ca s`ar putea speria, iar la o prima privire aruncata in spatele unei cortine trase fortat, s`o ia la fuga si sa nu se mai opreasca decat dupa ce se va asigura ca s`a indepartat destul.
Si`n noaptea aia, cand trupurile s`au unit ca`ntr`un poem scris in tihna la lumina unor lumanari plictisite , m`ai cunoscut pe mine.Am facut schimb de trecuturi, de sperante, de atingeri. Si te`am simtit cu toata puterea si cu toata convingerea. Acum nu mai ai scapare. Esti legat de mine cu sentimente si amintiri! doar daca tu iti doresti asta cu adevarat,vei putea sa ma indepartezi...
Postări
