De ce?
De ce nu`ti pot spune ca imi este frica?
De ce atunci knd imi vorbesti, ma omoara gandul, ca urmatoarele cuvinte ar putea fy: “vreau sa ne despartim!”
De ce imi e frica si in fiecare fata pe care o ai in jur, vad o posibila inlocuitoare a mea?
De ce in fiecare noapte de insomnii ma uit pe cer, iar luna imi spune ca te pierd incet,incet?
De ce totusi nu vreau sa`i dau dreptate?
De ce am atatea indoieli?
Pur si simplu, de ce mi`e frica de o noua pierdere?
Cum as reactiona dupa alta dezamagire? cum de nu mai am incredere in tine? Tu chiar nu te intrebi cum de indoielile sunt masive? E vina mea? Da, mereu sunt eu vinovata dar de ce? Revin la intrebarea principala: DE CE?
Eu nu sunt proasta ca exa sa`ti permit atatea, dar tac si inghit. Nu ma prostesti. Nu ti`a reusit pana acum nici in viitor(daca va exista un viitor).Ma prefac ca te cred. Te cred... de fiecare data. Tac pentru ca te iubesc. Dar ... tu ma iubesti? M`ai iubit vre`odata?
esti indragostita .... si geloasa ;)) deaia :D :P
RăspundețiȘtergere3,4,5,6,7 prea adevarate:-<
RăspundețiȘtergere